luni, 12 ianuarie 2009

Iernarea stupilor "în fundul gol"


Da, se poate! Se poate ierna "în fundul gol cu succes" :)

Ce înseamnă asta? Stupii au fund de plasa complet descoperit, iar peste ei se trage un sac de nailon.

Cum de este posibil? Albinele încălzesc doar interiorul ghemului de iernare - aerul din jurul ghemului fiind doar cu câteva grade peste temperatura aerului de afară.

Cine iernează astfel?
  • Am aflat despre această metodă în cadrul unei conferinţe apicole organizate la Universitatea de Stiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj, de la un stupar german. O parte din stuparii germani iernează în acest mod.
  • De asemenea, Constantin Hristea în cartea sa, Stupăritul Nou, Bucureşti, 1979, scria despre un roi de albine care iernase cu succes în clopotul unei biserici din Siberia.
  • Anul trecut am iernat şi eu doi stupi, având fund de plasă complet descoperit. Iarnarea a fost cu succes, iar anul acesta imi iernez toţi stupii în acest mod.

De ce e mai bine?
  1. Stupii sunt aerisiţi deci dispare complet pericolul mucegăirii fagurilor - una dintre cele mai mari probleme la iernarea clasică - fund acoperit.
  2. Se reduce foarte mult efortul de pregătire a stupilor pentru iernare. Căptuşirea stupilor în interior cu: polistiren, burete, perne sau ziare şi în exterior cu catran sau perne de papură nu mai este necesară. Depozitarea materialelor pentru căptuşit nu mai estenecesară. Stupii sunt îmbrăcaţi complet într-un sac negru de nailon lăsându-le doar fundul de plasă descoperit. Se poate aşeza o perna de material textil peste podişor.
  3. Un avantaj al sacului negru de nailon este izolarea perfectă contra vântului şi încălzirea rapidă primăvara devreme de la razele soarelui.
Concluzie: Albinele sunt adaptate perfect la contactul cu aerul rece al iernii. Grija exagerata pe care o au unii stupari români pentru a le feri de asta, denotă doar o lipsă de înţelegere a modului lor de viaţă. De multe ori această grijă se materializează doar în faguri mucegăiţi şi albine predispuse la diaree în primăvară. Folosind metoda descrisă mai sus câştigi: timp, bani, fagurii nemucegăiţi, albine sănătoase, protecţie împotriva vântului, încalzire rapidă a stupului de la căldura solară.

77 de comentarii:

  1. Domnule Rus , ma bucur sa gasesc un pasionat care isi face publice cunostintele despre stuparit. Acum peste 25 de ani in urma , in revista apicola a fost publicat un studiu facut ca urmare a unei idei ce a prins teren pe atunci; incalzirea stupilor pe timpul iernii cu o rezistenta metalica amplasata pe fundul cutiei. Se confectiona din fir de sarma de fier si se alimenta la tensiune joasa. Nu mai tin minte autorul , care a masurat temperatura in stup , in ghem si in exteriorul acestuia . Concluzia a fost ca peretele stupului avea aproape aceiasi temperatura ca si aerul din exterior. Am gasit si pe un site francez cu specific , temperaturile in ghem , si nu scade sub 10 grade la marginea acestuia , dar stupul ramane rece . E adevarat cu zicala care insotea afirmatia gasirii unui roi in turla bisercii , un roi daca are mancare , ierneaza si intr-o sita , daca nu il bate vantul.

    RăspundețiȘtergere
  2. Domnule Jar, vă multumesc pentru informaţii; nu ştiam de acele studii. Lumea este încă reticentă la acest tip de iernare. Am mai auzit însă de stupari care o practică. La cursul de formare apicolă organizat de OJCA vara aceasta, am cunostut un stupar care are toţi stupii asa. A luat această idee dintr-o revistă ungurească de stupărit. Ce spunea dânsul e că familiile pornesc un pic mai greu în primăvara dar urmează o explozie de puiet care ar aduce familia în faţa celor cu fund închis. Din propria experienţă nu pot spune exact cum se întâmplă, dar cert e că trăiesc peste iarnă, fagurii nu mucegăiesc, iar în primăvară nu există diferenţe mari de dezvoltare faţă de familiile cu fund acoperit.

    RăspundețiȘtergere
  3. Aş dori să vă mai întreb încă ceva, domnule Jar. Am găsit într-un comentariu de-al dumneavoastră, la alt articol de-al meu, un paragraf legat de iernarea stupilor: "Folia pusa la exteriorul stupului e un dezavantaj in zonele cu vant frecvent.Atentie si la rozatoare ,care pot sa gaseasca adapost sub folie."

    Mă întreb daca am înţeles bine la ce vă gândiţi referitor la folie si vânturi. Oare e un dezavantaj prin faptul că se degradează mai repede folia sau fiindcă face zgomot?

    Da, s-ar putea ca şoarecii să constituie o problemă. Pe mine nu m-au vizitat încă, şi sper să nu o facă niciodată :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Ioan Dascalu
    Dl Rus in primavara depunerea oualor va fi mai tarzie sau tot la fel ca la cei cu fun inchis ?
    Multumesc

    RăspundețiȘtergere
  5. Domnule Ioan Dascalu, stupii cu fund de plasa pornesc un pic mai greu primavara devreme, dar recupereaza foarte repede si au acelasi numar de rame cu puiet in vremea pomilor fructiferi. Acelasi lucru a fost observat si de un stupar cu care am vorbit si are în jur de 50 de stupi cu fund de plasa. Sincer sunt multumit de cum pornesc in primavara, nu am observat o diferenta clară faţă de stupii cu fund de lemn.

    RăspundețiȘtergere
  6. Iernez cu "fundul gol" de doua ierni incoace. Despre ideea cu sacul de polietilena nu stiu ce sa spun. Nu l-as folosi de frica zgomotului produs atunci cand bate vantul (si iarna cm bate..), acest lucru putand duce la cresterea consumului. In schimb, eu folosesc folia de polietilena pusa direct pe rame, sub podisor. Aceasta se lipeste (prin propolizare de catre albine) si ermetizeaza stupul in partea lui superioara, creind in interiorul stupului un microclimat constant pe baza asanumitului "principiu clopotului". In plus pot sa fac verificari vizuale fara sa deranjez albinele, folia fiind transparenta.
    Revenind la condens, pot sa spun ca se formeaza cateva picaturi pe folie, dar acestea sunt, cu predilectie, dupa diafragma si, oricum, cad prin sita direct pe pamant. Practic nu am avut nici un fel de probleme din acest punct de vedere.
    Salutari si s-auzim de bine...

    RăspundețiȘtergere
  7. Salut Aurel,

    Ma bucur sa aflu că şi tu iernezi albinele "în fundul gol", căci sunt puţini stupari care ierneaza asftel şi mi-ar place să schimbăm păreri.

    M-am gândit la zgomotul ce l-ar putea genera folia, zic totusi că daca o prinzi cu folie scoci, nu e o problema.

    Interesantă ideea cu folia transparenta sub diafragmă, ca să poţi vedea albinele fără a intra frigul.

    Sunt curios tu cum ai ajuns să adopţi fundul cu plasă.

    RăspundețiȘtergere
  8. Aurel, ai putea să spui ce ai observat tu în legatură cu depunerea ouălor primavara devreme la stupii cu fund de sită? Vad că sunt stupari interesaţi în privinţa asta.

    RăspundețiȘtergere
  9. Mihai, poate te dezamagesc, dar eu practic apicultura doar de 4 ani,deci sunt un novice fata de tine, mai ales ca nu am avut sansa de a invata pe langa vreun stupar "batran". Tot ceea ce stiu am invatat din carti, de pe internet si din graseli proprii.Totusi, cate ceva am inceput sa "miros".
    Acuma am 10 familii, ca si tine si practic deocamdata stuparit stationar.Primele cutii(Dadant pe 10rame 1/1 si magazii 1/2) le-am cumparat de la o firma de profil din Faget (Timis). Sunt cutii pt.pstoral, model italian, cu fund antivaroua detasabil. Fundul acestor stupi este destul de complicat pt.ca au in dotare si un culegator de polen f.simplu ( si f. necesar). Prima data am iernat cu sibarul inchis si inca nu stiam nimic despre folie. In urmatoarele doua ierni am eliminat complet sibarul, iar iarna trecuta am folosit si folia, pe care o tin pe stup tot anul (mai putin in perioadele de cules si atunci cand fac hraniri, deoarece folosesc hranitoare de plastic puse in podisor). Nu am observat diferente majore privind inceputul pontei, de fapt eu nu deschid cuibul in timpul iernii, adica nu scot rame afara sa vad cum stau cu puietul etc. Nici vara nu-i bine sa deranjezi prea mult albinele, cu atat mai putin iarna. Dezvoltarea de primavara este f. puternica pt.ca locuiesc in apropierea unei paduri, sunt si pomi fructiferi in gradinile oamenilor si,in plus, in fiecare primavara am avut cultura de rapita in zona. Din acest motiv, cu exceptia acestui an, am avut probleme cu roitul inainte de "salcam". Anul acesta am reusit sa le strunesc punand colectoare de polen inca de la "pomii fructiferi" (se stie ca una dintre cauzele roitului natural este abundenta culesului de polen din perioada de dezvoltare a familiei). Concluzia mea ar fi aceea ca iernarea in "fundul gol" nu numai ca nu dauneaza, aceasta fiind chiar benefica, chiar si daca nu tinem cont de altceva, decat de eliminarea aproape in intregime a condensului. Pentru mine este clar, voi cauta sa folosesc doar funduri DETASABILE si cu sita antivaroua CU OCHIURI DE 3MM.

    RăspundețiȘtergere
  10. Aurel, informaţiile de la tine sunt foarte interesante. Uite, de exemplu nu m+am gandit nicioadta ca daca as face cules de polen in primavara mi-ar fi mai usor să împiedic roitul natural. Dar mi se pare logic şi probabil că o să încerc când o să am ocazia.

    Mi se pare că te ocupi de apicultură la modul serios şi îţi urez multa baftă şi rezultate.

    RăspundețiȘtergere
  11. Salut...eu ma ocup de albine de 5 ani si iernez tot cu folie transparenta pe cuib si fund cu sita, mi-a venit ideea sa folosesc o husa neagra si apoi am dat de articolul asta...cred ca daca se mareste clopotul adaugand un corp gol sub cuib e si mai bine...aerul mai cald va ramane sus in zona ghemului, daca aveti ceva mai multe materiale despre stuparii nemti care folosesc sistemul acesta as fi interesat. In Canada pe langa folie se mai pune la inerior si ceva izolant dar la ei e f frig...la noi ar merge doar folia!

    RăspundețiȘtergere
  12. Salut, corpul gol adaugat jos intradevar ar permite albinelor sa fie mai protejate de frig si vânt in corpul de sus. Ar putea apărea o mica problemă cu zborul timpuriu de curăţire, fiindcă albinele trebuie să coboare prin corpul rece pt a iesi pe urdinis. Deci plusuri si minusuri. In cazul acesta aş alege varianta mai uşoară pentru stupar.

    Nu am informaţii scrise despre iernarea cu astfel de metode in Germania. Am fost la un simpozion unde a fost prezentată metoda de către un neamţ. Nu a amintit de folie. Ce făceau ei deosebit e că pe la 15 ianuarie, când familia începe să crească puiet, inchideau de jumătate fundul. Eu nu am făcut asta.

    Baftă cu stupina şi mai ţinem legătura. Mă bucur să aflu că mai sunt stupari care folosesc metoda aceasta.

    RăspundețiȘtergere
  13. Multumesc Mihai..numele meu e Adrian Murgoci sunt din Botosani si ma gasesti pe "Stuparitul"...acolo sunt "Bunka".
    Te salut si numai bine...am tot incercat sa gasesc ceva pe la nemti despre folia neagra dar deocamdata nu am dat de filme sau poze cu asa ceva, am studiat totusi sistemul canadian!
    Ne mai auzim!

    RăspundețiȘtergere
  14. In Romania sunt ...sute de stupari care ierneaza cu sitele antivaroa deschise dinainte de 89.Acestia se gasesc mai ales in zona Transilvaniei.
    Sistemul deci nu este nou, experienta se gaseste suficienta, mai trebuie cautata.

    Mult succes

    RăspundețiȘtergere
  15. MA numesc mihalacha cresc albine de 20 ani ma apropii de 50 ca virsta netul l-am gasit de o luna ma descurc greu cu tastura dar m-ia facut mare placere sa citesc rindurile de mai sus mereu am avut probleme cu umezeala si sfaturile voastre cred ca osa-mi prinda bine . VA DORESC UN AN BUN CU SUCCESE

    RăspundețiȘtergere
  16. domnule rus ,am vizionat comentariile si preocuparile in legatura cu iernatul albinelor si le gasesc interesante.Este bine ca mai sint oameni ca dumneavoastra si impartasesc din ideiile stuparitului si modalitati de ingrijire a familiilor de albine desi unii stupari sint foarte retinuti in a da unele relatii cu privire la cresterea si intretinerea albinelor.Pe dumneavoastra si pe altii care nu au retineri in acest sens va simez si cred ca multi va aduc multumiri pentru cele expuse .Va rog sa continuati cu exemplele pe care le aveti ca sint utile moilor incepatori in apicultura printre care ma numar si eu ,sincer va spun ca sint multumit de articolele pe care le-am citi .multa sanatate si astept noi articole care sa ma faca sa ma dedic acestei pasiuni frumoase

    RăspundețiȘtergere
  17. Mă bucur să aflu că articolele pe care le scriu vă sunt de folos.

    Mult succes în acest an apicol!

    RăspundețiȘtergere
  18. Este un noroc deosebit si o adevarata placere de a avea sansa sa aflu si sa invat lucruri noi de la oameni care au cunostinte aprofundate si experienta in domeniul apicol.

    Va felicit domnilor.
    Se poate si la noi.....

    RăspundețiȘtergere
  19. Cat mai costa un stup cu soclu antivaroa?

    RăspundețiȘtergere
  20. va felicit domnilor .e o dezbatere folositoare tuturor apicultorilor .iarna viitoare o sa folosesc si eu aceasta metoda. sanatate si un sezon apicol bun .

    RăspundețiȘtergere
  21. numele meu este Ovidiu,v.am citit cu mare atentie si mult interes comentariile si cred ca o sa.mi fie de mare folos.O intrebare as avea si eu ca sunt incepator..:,,am roit artificial un stup,dupa ce am retras regina pentru ca nu depunea puiet mai deloc,mai ales ca familia de albine am alimentat.o puternic cu puiet capacit si tot degeaba..Intrebarea mea este : este posibil ca noua regina sa iese tot la fel de lenesa? multumesc.

    RăspundețiȘtergere
  22. Salut Ovidiu,

    Ca să te asiguri că noua matcă e dintr-un soi bun ai putea scoate toate ramele cu ouă (doar cele cu oua, nu si cele cu larve deja eclozionate) din stupul proaspat orfanizat (cel cu matca leneşă) şi să dai o rama cu oua dintr-un stup de care eşti mulţumit.

    Albinele aflate fără matcă îşi vor creşte botci de salvare din ouăle aduse din celălalt stup. Există o probabilitate mare ca noua matcă rezultată să moşteneasca trăsaturiele bune ale mătcii din a cărui ouă se trage.

    Cu toate acestea este foarte probabil ca matca nouă rezultată să fie mai bună, chiar şi daca se trage din ouăle mătcii leneşe.

    Poţi să fii optimist că vei avea succes la înlocuirea mătcii. Baftă!

    RăspundețiȘtergere
  23. Ms mult Mihai..dar pentru ca locul meu de munca se afla in alta localitate si de multe ori se intampla sa ajung pe la stupi la inetervale de cate doua saptamani, roii artificiali, pana la iesirea sau imperecherea matcii trebuie ajutati, stimulati cu sirop, si neavand aceasta posibilitate, as putea sa le las turtite de zahar cu miere? pentru ca de multe ori poate mierea sau pastura din stup, nu le este suficienta..poate inlocui cu succes siropul?multumesc.

    RăspundețiȘtergere
  24. Ms d.le mihai..dar daca, din cauza locului de munca aflat in alta localitate nu am posibilitatea sa ajung la stupi decat la doua saptamani, la roii lasati orfani (controlat),as putea sa le las ca si hrana turtite de zahar cu miere, asemanatoare cu cele din sezonul de iarna?? Ar putea ele inlocui siropul?pentru ca de multe ori rezervele din stup de miere si in special pastura sunt slabe, asta pentru a le asigura necesarul de hrana pana la iesirea , respectiv imperecherea matcii..multumesc

    RăspundețiȘtergere
  25. scuze...l.am trm de doua ori..

    RăspundețiȘtergere
  26. pot sa le dau turtite in loc de sirop,la roii orfani?daca nu am timp sa le dau sirop?va rog ajutati.ma cu un raspuns..OVIDIU

    RăspundețiȘtergere
  27. Salut Ovidiu,

    Se pot da turtiţe din pastă de zahăr chiar şi în vremea asta, deşi ar fi mai eficient siropul pentru că albinele nu ar mai trebui să care apă în stup pentru a le putea consuma.

    Dacă totuşi ai ceva rame cu miere la roi, nu e neapărat să faci stimulare. Pornesc mai greu, dar nu e pericol să moară căci acum e ceva cules în natura. Oricum vine salcâmul, dacă ai în zonă, şi atunci vor prinde putere.

    Întradevăr dacă mergi tot la doua saptamani e prea rar ca să faci stimulare. O stimulare eficientă ar fi 1 litru sirop 1:1 pe stup pe săptămână.

    RăspundețiȘtergere
  28. BUNA D-LOR
    Sunt nou in domeniu,al doilea an,citesc cu interes tot ce este legat de ALBINE si sunt convins ca atat timp cat ELE exista va exista si viata pe pamant.
    Ma bucur ca am multe de invatat,citind aceste articole.Atunci cand voi fi in masura sa impartasesc din experienta mea o voi face cu placere.Deocamdata confectionez lazisi rame...
    MULTA BAFTA TUTUROR

    RăspundețiȘtergere
  29. Salut BOS,

    Mă bucur că ne citeşti cu interes. Nu aştepta să devii expert pentru a împărtăşi din exprienţele tale, poţi să scrii chiar acum - multă lume e interesată de problemele cu care te confrunţi când începi o stupină de la zero.

    Multă baftă.

    RăspundețiȘtergere
  30. Vreu sa va rog sa ma sfatuiti cum sa intaresc doua familii care sunt slabe si la aceasta ora
    am pus in fiecare cate 2 rame cu puiet din alte familii mai puternice si astept rezultatul.
    Probabil ar fi nevoie de matca noua.???
    multumesc.

    RăspundețiȘtergere
  31. Dacă familia nu e bolnavă, ajutorul cu rame cu puiet căpăcit din alt stup puternic (eventual cu tot cu albina apoperitoare, dar ai grija sa nu pui si matca), este cel mai bun. Se mai poate administra şi sirop de zahăr pentru stimulare (800-1000 ml o data pe saptamana).

    Dacă familia e bolnavă, ar trebui mai intai găsita cauza si tratata, deşi ajutorul cu puiet nu poate face decat bine.

    Dacă observi că matca nu depune destule oua, întâi verifica dacă nu cumva stupul a intrat in frigurile roitului (are botci de roire insamantate), căci atunci matca nu mai depune atat de mult. Dacă nu este cazul atunci poate întradevăr ar fi bine să schimbi matca.

    RăspundețiȘtergere
  32. multumesc pt sfat,ieri le-am pus caturi,se vede o usoara crestere,nu sunt bolnave,per sa fie bine pana in toamna.speranta de recolta de la cei doi nu am in acest an.

    RăspundețiȘtergere
  33. ce parere vaveti despre lazile cu "pivnita"

    RăspundețiȘtergere
  34. Salut,

    Nu stiu cum sunt lazile cu "pivnita". Poti sa ne dai niste detalii, eventual niste link-uri.

    RăspundețiȘtergere
  35. vai vai vai stuparitul vai

    RăspundețiȘtergere
  36. buna sunt incepator si as dori si eu oinformatie:am facut doua tratamente la sf.lui sep.cu cate trei picaturi de varachet pe panglica mai trebue cumva repetat? multumesc.

    RăspundețiȘtergere
  37. Buna sunt incepator.As dori si eu o informatie: am facut tratament cu Varachet la sfarsitul lui septembrie de 2 ori cu cate 3 picaturi pe panglica, mai trebuie repetet cumva a 3-a oara? Multumesc

    RăspundețiȘtergere
  38. Salut, pe prospectul de acum de la Varachet recomanda doar 2 tratamente in toamnă, dar eu ţin minte că în trecut recomandau 3.

    Ce e important e ca la ultimal tratament din toamnă să nu fie puiet în stup. Paraziţii din celulele cu puiet căpăcit nu sunt omorâţi de tratament şi ies pe urmă.

    Poţi să mai faci încă un tratament la începutul lui octombrie, dar ai grija la temperatura - albinele nu trebuie sa fie în ghem.

    Îţi recomand să recitesti prospectul Varachetului, acolo ai toate detaliile.

    Bafta!

    RăspundețiȘtergere
  39. va multumesc mult pentru raspuns si cand voi avea o neclaritate voi apela la d..tra.

    RăspundețiȘtergere
  40. buna sunt gigi. ce stiti de fondurile europene {programul 1500 eur )
    la 25 de stupi?
    este viabil se pot lua banii daca ai proiectul bine facut?sau este cacialma cheltuim banii pe proiect si asta sa terminat.

    RăspundețiȘtergere
  41. Salut Gigi,

    Si eu mi-am făcut probleme la început, dar totul pare să fie cinstit, cel puţin în Cluj.

    Saptamâna trecuta am primit vestea că am primit fondul şi pot să încep să mă autorizez. Proiect făcut la OJCA Cluj (500 RON), plus vreo 100 RON alte cheltuieli si vreo 2-3 zile de concediu. Totul pe cinstite, nu cunosteam pe nimeni.

    Pe viitor vă rog să puneţi comentariile legate de măsura 141 pe unul din articolele mele legate de acest subiect.

    RăspundețiȘtergere
  42. gigi.tragand cu urechia an stanga,dreapta la consatenii mei apicultori am auzit ceva despre unificarea familiilor mai slabe pentru ernat.apoi i- am antrebat cum se procedeaza si nu au dorit sa raspunda. acm va antreb pe d-tra
    despre unificare.eu anteleg asa:matca mai putin prolifica scoasa afara iar albina ramasa unificata cu alt stup mai slab in felul acesta albina fiind numeroasa are sanse mai mari sa iasa an primavara.asa o fi oare? multumesc.

    RăspundețiȘtergere
  43. Da, este o practica bună şi merge pe principiul: decât două familii care să moară până în primăvara, fiind prea mici (eu consider o familie prea mica pt iernat cand are sub 4 rame) mai bine una care să trăiasca.

    Pentru a îndepărta riscurile ca matca rămasă să fie omorâtă de albinele cărora le-a fost luată matca, este bine ca matca aleasă să fie pusă într-o cuşcă pentru mătci, câteva zile. Sincer, nu am facut asta niciodată.

    O alta metodă bună este orfanizarea unei familii şi aşezarea ei în lada celeilalte familii după o foaie de ziar găurită în câteva locuri. Asta le dă albinelor timp să-şi uniformizeze mirosul şi să se unească.

    Eu am făcut uniri reusite si fără foaia de ziar, aşezând cele două familii în două extremităţi opuse ale lăzii şi unindu-le după câteva zile.

    În toate cazurile se încearcă uniformizarea mirosului celor două familii. Eu am folosit pentru asta roiniţa (lămâiţă) sau pur şi simplu am afumat puternic ambele familii înainte de unificare.

    Există şi riscuri într-o astfel de unire - riscul de a pierde matca rămasa, dar sunt destul de mici ca să merite încercarea.

    Eu întotdeauna unesc familiile mici sau cele fără matcă, înainte de iernare.

    RăspundețiȘtergere
  44. gigi.an 2003 mi-am cumparat 6 familii apoi am mai prins roi,iar an anuii urmatori am ajuns pana an 2006 la 20 familii.(ma bucuram nespus de mult cand vedeam albinele plecand dupa cules).dar cum o minune nu tine mai mult de 3 zile (la mine a tinut 3 ani) an toamna lui 2006 am avut un accident si din cauza medicamentelor am devenit alergic la antepaturi.am chemat un vecin sa le faca tratamentul apoi sa-i ampacheteze dar i-a pregatit de s-a ales praful ca iarna mi-au murit 16 buc. domnule la 36 de ani cat aveam plingiam ca un copil mic. descurajat am fost de apicultura pana anul acesta. an vara aceasta am cumparat 8 am mai prins 2 roi si cu 4 ai mei am facut 14 buc.si deacum poate reusesc sai anmultesc.spre norocul meu acum nu mai sunt alergic la antepaturi.de aceia prin intermediul d-tra sper sa adun cat mai multe informatii despre buna crestere si antretinere a acestor minunate gazulite.

    nu vreau sa va plictisiti de adevarul meu.
    va multumesc

    RăspundețiȘtergere
  45. Multumim ca ai impartasit povestea ta cu noi. Un inceput dramatic, dar care dezvaluie multa pasiune si sunt convins ca se va materializa intr-o stupina frumoasa.

    Multa bafta Gigi!

    RăspundețiȘtergere
  46. Multumesc Mihai.
    Si tie sanatate si multa bafat.
    Multumesc pentru antelegere
    Gigi.

    RăspundețiȘtergere
  47. am auzit ca ar ezista rame si faguri de plastic daca stiti va rog anutatima si pe mine de unde as putea procura

    RăspundețiȘtergere
  48. am vazut un reportaj pe net in ungaria ar fi o minune pt.nar mai fi nevoie sa cumparam faguri din ceara

    RăspundețiȘtergere
  49. Salut, am auzit și eu de așa ceva dar nu știu de unde se pot procura. Am auzit de niște foi de plastic imprimate cu hexagoane, pe care doar trebuie să le ungi cu ceară topită și albinele le iau în lucru. Din păcate nu pot să te ajut cu informații de unde s-ar putea cumpăra.

    Pui te rog intr-un nou comentariul link-ul reportajului din Ungaria?

    RăspundețiȘtergere
  50. D-le Rus,iarna trecuta am iernat un stup cu fundul gol.Aveam 7 stupi.In primavara fagurii erau nemucegaiti,si albinele din stupul respectiv parca mai vrednice la cules de polen.O alta observatie ar fi un consum de miere mai mare cu 30%.
    In timpul iernii am observat intre fundul stupului si rame turtuti de ghiata.Oare acesta sa fi fost condensul?
    Stupul a fost iernat cu fund de plasa .In loc de podisor folie transparenta,o placa de poliester cu densitate mare si grosime 2cm ,apoi capocul.Urdinisul deschis la maxim si gratie de soareci
    Anul acesta iernez 12 stupi in acest mod.Om vedea la primavara ce concluzii tragem.
    Cu calculatorul nu ma descurc prea bine si ma prezint aici.un_escu apiardealul stupina in zona Argesului.

    RăspundețiȘtergere
  51. Buna ziua,

    Multumesc mult pentru impartasirea experientei dumneavoastra. Deci ati observat un consum de miere usor mai mare. S-ar putea sa fie normal, fiind un pic mai frig in stup. Insa cred ca la primavara o sa ne puteti confima mai clar acest aspect, acum ca iernati mai multi stupi "in fundul gol".

    Eu nu ma pot pronunta in aceasta problema nu am facut masuratori comparative. Ceea ce pot confirma e ca stupii ierneaza bine cu fund de plasa si pregatirile de iernare sunt mai usor de facut.

    RăspundețiȘtergere
  52. Buna tuturor cititorilor.Ernatul stupilor an fundul gol nu cred ca e ceva normal.Din cele mai vechi timpuri stim ca aceste minunate vietati au trait prin scorburi de copaci,iar mai apoi omul prin andeletnicirile lui a construit stupi tot din trunchiuri de copaci si din nuiele dar ambele avand oarecum fund.Apoi la cat sunt de dragalase si dand prin munca lor dulceata omului de pretutinden (+un oarecare castig banesc)noi ca drept rasplata le lasam an frig.Cm arfi sa muncesti la cineva toata vara aducandui un profit substantial iar cand vine frigul te arunca an strada s-au a-ti ia usa si geamurile de la casa.Este pacat sa le lasam an frig.Noi suntem oameni si ne ambracam mai mult decatatat mai facem si focul an soba.Cred ca este ezagerat sa le ernam an asa mod.Dar fiecare face cmm doreste.Eu am scris doar parere mea.MULTUMESC.

    RăspundețiȘtergere
  53. Fiecare are dreptul la părerea lui. Înduiosătoare pledoaria dumneavoastră.

    Parerea mea e ca nu comitem o răutate faţă de albine iernându-le cu 2-3 grade mai puţin în stup, într-un mediu uscat şi ferit de vânt şi curenţi. Afirm cele mai de sus fiindcă albinele nu încălzesc niciodata aerul din stup, ci doar ghemul, de aceea aerul din stup nu v-a fi nicidata cu 2-3 grade mai cald decât cel exterior. Stupul cu fund de plasă e aerisit şi ramele nu mucegăiesc. Dacă se trage un sac de polietilenă neagră peste stup, albinele sunt şi mai bine protejate de vânt iar la soarele timid din iarnă se încălzesc mult mai repede de la culoarea neagră şi albinele ies la zborul de curaţire.

    Nu e o răutate din partea stuparului să ierneze stupul în fundul gol ci pur şi simplu un mod mai practic de a face iernarea şi sănătos pentru albine.

    RăspundețiȘtergere
  54. citind penultimul mesaj am observat ca autorul mesajului ar dori sa traiasca ca si anaintasii nostrii.dar am mai anaintat si noi an ale stuparitului si nu numai.nici odata albina nu moare de frig daca are mancare si sunt tratate corespunzator.d-ul rus are perfecta dreptate. albinele ancalzesc ghemul si mai putin stupul.cred deasemeni ca antr-un stup cu fund anchis temperatura an interior nu coboara sub zero grade(atentie ma refer la cuibul micsorat).iarna viitore voi erna si eu 1-2stupi an fundul gol.dacca vor erna bine toti stupii ai voi erna an acest mod.

    RăspundețiȘtergere
  55. Multumiri,materialul de aici se gaseste in cautari, frecvent,deci reveniti cu detalii.

    RăspundețiȘtergere
  56. Salut Mihai.Doresc si eu ceva informatii daca ai timp si buna vointa :din ce luna se ancepe stimularea stupilor pentru a avea stpii bine populati cand anfloreste rapita?
    cresterea matcilor:
    am vazut pe net multe reportaje cu privire la acest subiect dar nu spune nimeni de unde se procura cubuletile de ciara,inelele an care se introduc fundurile de botci,acele pensete pentru mutarea larvelor etc etc.Am vazut ceva asemanator cu dintii la grebla de lemn si probabil ca se folosesc la confectionarea fundurilor de botci dar trebue mulajele acestora,de unde se cumpara? Este o munca migaloasa ce necesita multa rabdare,andemanare,timp si multa tragere de inima. Multumesc Gigi

    RăspundețiȘtergere
  57. Buna Mihaita, sunt incepator, in legatura cu iernatul in "fundul gol"vreau sa aflu daca albinele consuma o cantitate mai mare de miere sau nu, stiind ca frigul, zgomotul,familiile slabe,fara matca,consuma mai multa miere iarna. Msy. ptr. intelegere

    RăspundețiȘtergere
  58. sal
    ma numesc adrian
    sunt incepator in ale apiculturi
    nu prea stiu multe despre iernarea albinelor
    am 2 familii care le-am iernat in stupi 1/1 cu ghem care se intinde pe 5 rame
    intrebarea care o am cam cat trebuie sa fie deschizatura urdinisului casa nu imi mucegaiasca faguri. Avand in vedere ca acum este deschis cam 4 cm. Un sfat care l-am primit de la un apicultor batran este ca ar fi un centimetru pe rama dar nu sunt asa sigur.
    De aceea astept si parerile dumneavoastra.

    RăspundețiȘtergere
  59. Domnilor anul acesta m-am facut cu 28 de stupi de la un stupar batrin care la doua saptamini a si murit mserie nu prea stiu dar invat problema mea e alta sunt alergi laintepatura de albine ma fac rosu ca racul cema sfatuiti sa fac ca mis dragi ca si copii mei va spun ca mau intepat doua viespi in toamna asta si nu am avut nimic

    RăspundețiȘtergere
  60. mihai, nu vreau sa iti deturnez blogerii, sau sa iti minimizez eforturile

    iti recomand, invitandu-te pe tine si pe cei ce citesc aceste rabduri pe http://forum.apiardeal.ro/index.php

    cu totii vom fi castigati
    noi invatam de la tine, tu de la noi

    te astept. userul meu e FlorinI

    RăspundețiȘtergere
  61. Buna,ma numesc NICO si LA MULTI ANI ! foarte interesante aceste dezbateri, sunt multe lucruri demne de luat in seama si pus in aplicare, mai ales faptul cu iernarea stupilor in "fundul gol".
    eu am inceput in 2010 tarziu ,in acest moment cand e frig si zapada , imi confectionez stupi orizontali, dar dupa ce am citit despre iernare in fundul gol , parca imi pare rau ca nu am dat mai de mult peste acest blog, dar TOT INAINTE. Si am intentia de a ma extinde.

    RăspundețiȘtergere
  62. Salutare Mihai!
    Ma bucur ca mai sunt oameni ca tine.Am citit tot ce-ai scris aici si raspunsurile altora .Si numai din modul politicos de a raspunde ti-am "citit" ;valoarea ta ca om .
    Sunt stupar mai vechi, dar, recunosc, nu auzisem de fundul anti varroa.Pt mine as avea o intrebare:cum se foloseste si ce efecte are tot timpul anului(unul dintre ele il intuiesc :
    albinele n-o sa mai faca asa usor barba la urdinis).
    Pt unii incepatori, le recomand sa citeasca in primul rand din manuale de specialitate (eu am invatat si crescut matci numai dupa carte si pot spune ca e suficient de usor si in plus iti aduce satisfactii uriase-o matca buna=o recolta bogata)
    Multe succese si "la multi ani" tuturor celor ce iubesc aceste animalute sau apreciaza munca stuparilor.
    vasile 29

    RăspundețiȘtergere
  63. La multi ani, tuturor! Scuze pentru lipsa. O sa va raspund la toti.

    RăspundețiȘtergere
  64. @Gigi Eu nu am rapita in zona asa ca nu pot sa iti spun cand sa incepi stimularea. Ceea ce pot sa te sfatuiesc insa e sa iti clarifici culesurile pe care vrei sa le faci si sa nu incepi prea repede stimularea pentru a nu avea familii care roiesc inainte de cules. Eu personal am si culesuri timpurii de la papadie si livada de mar. Pornesc stimularea destul de devreme cu o turta data prin februarie. Cand se incalzeste dau sirop cu protofil dar nu exagerez daca familiile sunt destul de puternice.

    Legat de cresterea matcilor. Am incercat si eu metoda prin "dubla transvazare a larvelor". Imi faceam funduri de botci din ceara obtinuta din capacele de celule. Grebla aceea pe care ai vazut-o tu la asta se foloseste - e un mulaj pentru fundurile de botci. Eu mi-am confectionat-o singur din lemn de esenta tare. Se umezeste cu apa apoi se introduce de vreo 3 ori in ceara, apoi imediat ce se solidifica un pic ceara, capacelul se desface prin rotirea lui. Insa aceasta metoda e intradevar migaloasa si cere mult timp. Mai rentabil e sa folosesti cutia jenter. Costa vreo 300RON dar obtii matci de calitate direct din ou si e mult mai usor. Aici poti sa vezi cum se incepe treaba: http://stuparul.blogspot.com/2010/07/cresterea-matcilor-cu-cutia-jenter.html

    RăspundețiȘtergere
  65. @Apinicusor Sincer nu am vazut o diferenta remarcabila in hrana consumata, intre stupii cu fund inchis si cei in fundul gol. Insa nu am facut masuratori in aceasta directie. Un lucru insa se stie, albinele nu incalzesc doar ghemul si cel mai periculos iarna nu e frigul ci curentul de aer, caci el strapunge ghemul.

    RăspundețiȘtergere
  66. @Adrian 4 centimetri pentru 5 rame e ok. De mucegait poate vor mai mucegaii un pic daca ai fund inchis, dar nu atat cat sa afecteze foarte tare familia. Fii linistit, asa ierneaza batranii nostri de zeci de ani.

    RăspundețiȘtergere
  67. @Anonim Daca esti alegic la venin, ar fi bine sa mergi la farmacie sa vezi ce medicamente sunt si sa incerci cu ele cand esti intepat, poate se mai domoleste alergia in timp si poti sa tii albinele.

    RăspundețiȘtergere
  68. @FlorinI Am user pe apiardeal si in perioada urmatoare mi-am propus sa v-a fac mai multe vizite. Ce nu imi era clar e care e forumul oficial, ca am gasit mai multe variante, toate de la apiardeal.

    RăspundețiȘtergere
  69. @Vasile 29 In sezonul activ fundul anti varroa ajuta in primul rand la o ventilatie mai buna a stupului asa cum ai intuit si tu. Mai ajuta in tratamentul anti varroa, poti citi articolul despre asta: http://stuparul.blogspot.com/2010/10/tratamentul-cu-varachet-folosind-fundul.html La transportul in pastoral, daca ai sita si sus se face un curent benefic de aer in stup, care permite transportul in timpul zilei chair pe caldura.

    Ca si dezavantaje am auzit de la un stupar ca el crede ca genereaza furtisag, eu insa nu am observat asta. Probabil le daduse sirop de stimulare toamna si i s-a scurs sirop prin sita.

    Mult succes si tie! Tinem legatura.

    RăspundețiȘtergere
  70. Salut, numele meu este Leo.
    Nu am stupi, dar imi doresc pe viitor.
    Urmaresc cu interes postarile si commenturile de pe acest blog.
    Va multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  71. Salut,numele meu este GIGI sunt din ORADEA , sunt incepator in ale stuparitului ( aprilie 2009) am inceput cu 5 familii puternice in stupi verticali pe 10 rame ,am facut 5 roiuri si am iesit cu toti din iarna 2009. anul 2010 a fost mai putin bun pentru cules asa ca m-am axat pe inmultire si am mai facut 10 roi , azi au fost 12gradea si le-am facut o inspectie si toate ghemurile sunt ok .Va cer urmatorul safat. Iernez cu 3 roiuri intro lada cu trei compartimente a 5 rame fiecare cu urdinis separat., in primavara cand familiile se dezvolta ar trebuii sa le transfer in lazi individuale.intrebare :cand ar fi timpul optim inainte sau dupa ce incepe matca sa oua.nu se strica ghemul, nu raceste puietul. cum scot toate albinele . cum sar face aceasta operatiune ?Va multumesc anticipat si urmaresc cu interes toate comentariile care le gasesc foarte educative pentru incepatori

    RăspundețiȘtergere
  72. Salut Gigi. Matca incepe uneori sa depuna oua inca de la 15 ianuarie, deci nu o sa poti face mutarea roilor de anul trecut din stupul pepinier in stupi normali inainte de inceperea ouatului. Insa nu e nici o problema cele cinci rame ar trebui sa le ajunga pana cand temperatura la amiaz o sa fie peste 16 grade, poate chiar mai mult. La primavara, intr-o zi calduroasa la amiaz pregatesti stupii goi si pur si simplu treci ramele din pepinier in stupul normal. Ai putea aseza apoi cei trei stupi normali pe locul celui pepinier sau cat maiaproape de acest loc pentru ca albinele culegatoare sa reuseasca sa-si gaseasca noua casa. O sa le ia cateva zile pentru a se obisnui asa ca sa nu te speii daca vezi noruleti de albine invartindu-se pe acolo. Bafta si sa ne tii la curent cum ti-a reusit manevra.

    RăspundețiȘtergere
  73. La multi ani si bafta multa in noul an!!!Mihai, ce zici de tratamentul anti varroa cu acid formic,ce părere ai, caci am auzit despre acesta numai lucruri bune, tu ce sti?

    RăspundețiȘtergere
  74. La multi ani tuturor!Numele meu este Nicu si sint incepator in ale albinaritului!
    Sint din Birlad si In aceasta iarna au cam fost temperaturi de sa spun asa!Am 4 familii si dupa cum am observat prin imprejurimile localitatii,ca rapita in urma caldurilor, care au fost inainte de venirea iernii a avut o dezvoltare anormala!
    Posesorii de terenuri spuneau ca are sa intoarca aceste sole si are sa le cultive cu recolte de primavara deoarece rapita e compromisa deoarece a ajuns aproape sa infloreasca si gerurile au ars cultura!
    Asa ca rapita s-a dus de pe lista albinelor in aceasta primavara!
    Mai sint si in alte zone intimplari de genul asta?

    RăspundețiȘtergere
  75. @Apinicusor Sincer nu am deloc experienta cu acidul formic. Daca stie cineva detalii, rog sa posteze .

    RăspundețiȘtergere
  76. Va salut

    Sunt Ion si sunt incepator in ale apiculturii. Ma aflu intr-o situatie deosebita; iata despre ce este vorba: in luna noiembrie m-am pricopsit cu un stup in care nu a umblat nimeni de vreo 2 ani (va dati seama cum arata). Si totusi, cand am desfacut capacul si podisorul, am gasit 14 rame. Cele 8 bucati dinspre urdinis erau unite intre ele pana la jumatatea ramei cu faguri de sus in jos; in partea de jos era format ghemul cam pe 5 rame (doar ceea ce se putea vedea).
    Nu am deranjat nimic pentru ca, practic, nu stiu ce sa fac. As vrea sa nu le pierd, de aceea va rog ajuntati-ma cu sfaturi in acest caz deosebit.
    Multumesc frumos!

    SI INCA CEVA...
    Am cumparat acum cateva zile 7 stupi cu albine...Cum pot sa ii transport de la o distanta de 40 km fara sa-i deranjez?
    Inca o data multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  77. BLOGUL S-A MUTAT ÎN CASĂ NOUĂ: http://blog.stuparul.ro Aici nu se mai pot posta comentarii, deci vizitați-ne în noua casa :)

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.