miercuri, 9 septembrie 2009

Stupul Dadant pentru două mătci

Un stup cu două mătci trebuie să aibă în primul rând două cuiburi (compartimente pentru rame cu puiet), unde ouă în fiecare câte o matcă. În condiţii normale mătcile se luptă între ele dacă se întâlnesc, deci cele două cuiburi trebuie să nu nu le permită acest lucru.

O altă cerinţă este ca izolarea mătcilor să fie făcută în aşa fel încât albinele lucrătoare să poată trece dintr-un cuib în altul. Astfel ele capătă acelaşi miros şi ajung să formeze o familie foarte puternică ce va strânge o recoltă net superioară unui stup normal. Corpurile de magayie sunt folosite în comun de ambele cuiburi.

Stupul Dadant (vertical pe 12 rame), poate fi transformat destul de uşor pentru a întruni aceste condiţii. Corpul de cuib este împărţit în două cuiburi a câte 6 rame fiecare, peste care se aşează câte o gratie Haneman pentru a iola mătcile dar nu şi albinele. Peste aceste două cuiburi se aşează corpuri de magazie cu o înălţime egală cu jumătate din înălţimea corpului de cuib.

Acest tip de stup necesită două urdinişuri, câte unul pentru fiecare cuib. Eu am ales varianta cea mai simplă pentru stupar, şi anume: ambele urdinişuri pe peretele frontal. Este mai simplu de construit, iar stupii aşezaţi în şir permit stuparului să folosească spaţiul din spatele lor fără a fi deranjat de albine. Problema apare la împerecherea mătcilor. Apropierea celor două urdinişuri face ca procentul mătcilor care îşi greşesc cuibul la întoarcerea de la împerechere, să fie mai mare. Dacă o să observ în viitor că acesta e un risc ce nu pot să mi-l asum, voi căuta o altă soluţie. Pentru o idee simplă şi foarte utilă în confecţionarea blocurilor de urdiniş vezi Micşorarea urdinişului toamna

Am ales fundul de plasă pentru a oferi o mai bună ventilaţie pe timpul verii. Astfel albinele nu mai "stau în barbă" seară, iar condiţiile sunt mai prielnice pentru obţinerea familiilor neroitoare. Iarna fagurii nu mucegăiesc, iar împachetarea se face extrem de uşor doar prin acoperirea cu un sac de nailon care lasă fundul gol (vezi Iernarea stupilor in "fundul gol"). De asemeea fundul este mobil, pentru a facilita curăţirea lui.

Voi prezenta acum o serie de poze făcute în aproape toate etapele de construcţie a unui astfel de stup. Sper ca zicala: "O poză valorează cât o mie de cuvinte." să se adeverească şi să vă lămuriţi asupra modului de construcţie. Din păcate încă nu am poze cu gratiile Hanneman şi corpurile de magazie, iar capacele încă nu am avut timp să le construiesc. Ca şi podihor folosesc plăci de OSB. Mă aştept însă să fie şi întrebări, aşa că nu vă sfiiţi să le postaţi aici.
















13 comentarii:

  1. interesant dar nu stiu ce rezultate aveti poate cu magazie si inire primavara intre familii si toamna reunire

    RăspundețiȘtergere
  2. Salut Anonim, nu inteleg exact întrebarea ta. Oare te întrebi cum ar fi daca toamna as uni cele 2 familii si primavara le-as desparti din nou?

    RăspundețiȘtergere
  3. Salut Mihai,
    sunt Aurel si sunt din Arad.
    Am descoperit acuma blogul tau si ma bucur ca, printre altele, esti si un apicultor pasionat.
    Ideea cu doua matci intr-o familie am mai auzit-o dar inca nu am cunoscut pe cineva care sa o si practice.
    - daca poti sa-mi spui ceva despre rezultate (pe scurt)
    - presupun ca stupul este putin mai mare decat cel normal de 12 rame, ca sa incapa si diafragma.(?)
    - din ce lemn ai confectionat cuibul, pentru ca laturile par a fi din bucati intrgi?
    - nu folosesti scandura de zbor?
    - daca folosesti plasa de sarma cu ochiuri de 3mm, ti-ai creeat un fund antivaroua, n-ai incercat?
    Deocamdata ajunge si promit ca o sa revin.
    Salutari.

    RăspundețiȘtergere
  4. Tot Aurel sunt,...am promis ca o sa revin...
    Pentru ca si la capitolul "calculator" sunt bita, nu stiu ce sa selectez la cap. "selectati profilul" si am selectat "anonim" desi nu sunt anonimul din primul comentariu si de altfel m-am si prezentat.
    Salutari.

    RăspundețiȘtergere
  5. Salut Aurel,

    Te descurci ok. Am observat ca la alte comentarii nu ai mai introdus Anonim ;).

    Legat de iernare şi producţie: Stupii cu două mătci si fund de plasa sunt un experiment si pentru mine. Pot să-ţi spun ca iarna trecuta nu mi-a murit nici o familie, desi unele au iesit destul de mici in primavara (acum suspectez ineficacitatea tratamentului anti Varroa pentru acest rezultat negativ). Legat de producţia de miere pot sa îţi supun ca nu am avut producţii record deşi mi s-a parut mai mare ca în alţi ani. De la stupii medii spre mari am avut un magazin complet capacit de la poliflora, deasupra celor doua cuiburi care aveau şi coroane de miere. La salcâm am facut prea mulţi roi si de aceea nu am fost foarte multumit de productie.

    Legat de construcţie: stupul nu e mai lat decat cel Dadant pe 12 rame fiindca nu mai folosesc diafragma(nu mai e necesară) iar în locul ei am construit peretele desparţitor. Peretele desparţitor e mobil. Stiu că nu am postat poze care sa includă şi gratiile Hanneman de deasupra cuiburilor dar o să mă ocup de asta când o să am ocazia. Lemnul a fost comandat special aşa lat(32cm). Folosesc scândură de zbor, dar iar nu apare în poze. Nu am folosit fund anti-Varroa. Dacă stii cum se confecţionează şi cât e de eficient, poţi să ne explici într-un nou comentariu?

    Mă bucur să vad că mai există oameni pasionaţi, şi îţi mulţumesc pentru implicare. Te mai aşteptam cu pareri şi sfaturi.

    RăspundețiȘtergere
  6. Daca la fundul pe care il confectionezi tu, inlocuiesti acea plasa de sarma cu alta cu ochiuri de 3mm, ti-ai confectionat un fund antivaroua. Si daca vrei mai mult, pe leaturile laterale, la 1-2cm sub nivelul plasei, faci doua canale prin care sa poata culisa un sibar din tabla zincata sau placaj sau alt material plan si rigid. In felul acesta ti-ai confectionat un foarte simplu si eficient fund anti varoua cu sibar.
    La randul meu as dori sa stiu mai multe despre stupul cu doua matci. De exemplu, m-ar interesa sa stiu daca nu ai probleme cu roitul? Ma gandesc ca stupul de 12 rame cu 2 matci sunt, defapt, doi stupi pe 6 rame cu cate o matca fiecare. In aceste conditii spatiul de ponta pt o matca este f.redus. Aceasta este o alta cauza a roitului. Cum reusesti sa gestionezi problema asta?

    RăspundețiȘtergere
  7. Salut Aurel, în primul rând multumesc pentru detaliile tehnice ale fundului anti Varroa. Pot să îţi garantez că o să-l implementez cu prima ocazie când o sa am posibilitatea. Mi se pare foarte practic.

    Legat de roitul la stupul cu 2 mătci (2 cuiburi a câte 6 rame): Lipsa spaţiului poate duce la roire naturala. Limitarea cuibului şi oferirea a destul spaţiu în magazinele de recoltă pentru strânsură ar trebui să nu creeze condiţii pentru roitul natural.

    Însă oprirea roitului natural la albine, e o procedură de fineţe care implică manipularea mai multor factori precum: spaţiu, polen, căldură şi de multe ori nu reuşeşte, dacă familia pe care se aplică, mosteneşte genetic un instinct ridicat de roire. De aceea e indicat că ne înmulţim efectivul doar de la familii la care s-a observat un instinct slab de roire şi bineînţeles producţie mare. De obicei aceste două caracteristici sunt înfrăţite - familiile neroitoare au producţie mare.

    RăspundețiȘtergere
  8. Interesantă temă de discuţie!
    M-ar interesa dacă aveţi cunoştinţă despre diferite materiale(substanţe biologic active, sub formă de spray) care pot fi folosite în roire, pentru prinderea roilor, prevenirea roitului, etc......

    RăspundețiȘtergere
  9. Nu am informaţii despre aşa ceva. Ce e clar e că roitul natural trebuie prevenit (acţionat înainte să apară frigurile roitului) pentru a avea o producţie mare şi mai puţin lucru la stupi.

    Dacă trebuie totuşi prinşi roii, sunt două lucruri de ştiut. 1) Roii secundari (cu mătci tinere neîmperecheate) zboară mai departe şi sunt şanse mai mari să nu fie prinşi. 2)La prinderea unui roi folosesc scuturarea direct în coşniţă, iar apoi din coşniţă în stup (fără a momi albinele să intre înăuntru), atunci când aşezarea roiului o permite. Când roiul nu poate fi scuturat momesc roiului spre o rama cu miere ataşată unui băţ, iar când s-a aşezat pe ramă îl scutur în stup.

    RăspundețiȘtergere
  10. buna sunt edi din oradea si ma intereseaza si pe mine apicultura, dar ma cam tem de albine, as vrea sa va intreb daca nu se pot face stupi si din bucati de osb sau placaj captusit in inerior ar fi tot dintro bucata

    RăspundețiȘtergere
  11. Salut Edi,

    Inţeleg motivaţia întrebării tale. Dacă ai folosi OSB sau QSB, nu mai trebuie să lipeşti scânduri în cazul în care scândurile nu sunt destul de late.

    Din păcate OSB+ul e un material rece şi nu are are pori (nu respiră) ca şi lemnul. Poate cu fund de plasa ai reuşi sa tii mucegaiul sub control, dar tot rece ar fi, şi e şi destul de greu.

    O soultie buna pt un înlocuitor de lemn e polistirenul extrudat. Şi eu vreau să încerc pe viitor să-l folosesc pt construirea stupilor, sau să cumpar stupi turnaţi direct din polistiren extrudat.

    Poate sunt oameni care folosesc şi pot să confirme că e bun.

    RăspundețiȘtergere
  12. salutare!
    ce rezultate ati avut cu stupii cu 2 regine cu caturi comune in anul 2010?

    RăspundețiȘtergere
  13. Rezultate proaste :) - a fost un an îngrozitor. Salcâmul a înghetat și nu a mai înflorit, iar poliflora a fost compromisă de ploi. Însă spre deosebire de alți stupari din zona mea care au trebuit să faca hrăniri de completare eu am avut un mic surplus pe care l-am extras.

    Nu sunt perfect multumit însă de un aspect al stupului pe care îl folosesc. Urdinișurile frontale foarte apropiate cresc foarte mult șansa rătăcirii mătcii la împerechere. Am avut destul de mulți stupi care și-au pierdut matca. Anul viitor voi transforma fundul și voi muta unul din urdinișuri pe peretele opus.

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.